Distinse umbra mare, nefiresc de mare, a unui camion. Coti brusc. Cu eforturi disperate se căţără, rostogolindu-se sub prelată. Urechile-i vâjâiau. Nu puteau să audă paşii celuilalt. Poate nu-l va găsi...Poate nu asta era ultima vacanţă...

O ştiu sigur doar când simţi lovitura puternică în tâmplă. O durere covârşitoare, roşie, vâscoasă...

Umbra urcă treptele cerdacului şi dispăru între zidurile vechi